Femeia la carte

Femeia la carte

Da, Femeia la carte este o campanie frumoasă a celor de la Cărturești. Acest articol nu este un advertorial și, ca să ne înțelegem, nu am primit bani pe el.  Pur și simplu scriu despre aceasta deoarece îmi place ce promovează și îmi place direcția sa. Ca om de marketing,  mi-ar fi plăcut să mă fi gândit la așa o campanie. Prin urmare, felicitări celor care au creat-o. E simplă, e la obiect și are foarte mult substrat 🙂

Cum ar arăta luna martie dacă ar fi un traseu pe harta lumii literare feminine? Pornind pe fluxul conștiinței Virginiei Woolf, spre Franța feminismului lui Simone de Beauvoir și traversând oceanul către America lui Toni Morrison? Iar de-acolo, spre tărâmul poveștilor nebănuite din romanele Isabelei Allende? Nu am exclus de pe hartă nici Canada universalelor Alice Munro sau Margaret Atwood. Luna această vă invităm într-o călătorie prin cărți scrise de autoare celebre, dar și unele mai puțin cunoscute, care vă povestesc „Sindromul capului care cade”, cum „Să nu plângi” sau despre „Vara în care mama a avut ochii verzi” sau ne arată cum „Viitorul începe luni” și vă propunem drept ghid o selecție cu care n-o să vă rătăciți o clipă.

În această campanie veți găsi o selecție de aproximativ 340 de volume pe care le puteți lua în perioada 1-11 martie, cu reduceri de până la 30%. Și aveți de unde alege, credeți-mă. Am făcut o listă cu cărți pe care fie le-am citit, fie aș vrea să le citesc. Veți descoperi femeia scriitor din toate colțurile lumii: Africa, Italia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Italia, Marea Briatnie, Canada,  și, bineînțeles, România. Cărțile sunt extraordinare, de la ficțiune la non ficțiune. Vom trece din feericul tărâm magic la dureroasa realitate. Sper să vă inspire.

1. Povestea Slujitoarei, de Margaret Atwood

Povestea slujitoarei de Margaret Atwood
Puteți lua cartea de aici

Nu întâmplător am ales ca prima carte de pe listă să fie „Povestea slujitoarei”, scrisă de canadianca Margaret Atwood. Este un volum cât se poate de feminist ce ne poartă într-o lume distopică, în care rata natalității începe să scadă atât de mult încât organizațiile guvernamentale au implementat o reformă socială drastică. Un nou regim numit Galaad. Toate femeile tinere și fertile sunt folosite stric pentru procreare de către familie înstărite. Acestea sunt ținute captive, nu li permite să citească sau să iasă neînsoțite. Totul este controlat, asemenea unei pușcării, astfel încât slujitoarele să nu poată evada sau fugi. Bineînțeles, cele care reușesc să scape dar sunt prinse, vor fi fie pedepsite, fie maltratate prin metode de „corecție”.

Subiectul acestei cărți m-a făcut să mă gândesc la Decretul 770, pus în vigoare de Ceaușescu în octombie 1966. Prin acesta era interzis avortul, pentru a crește rata natalități în România. Partea despre care nu se vorbește este efectul lui. Ca urmare a încercărilor de a evita sarcini nedorite prin metode „băbești” sau avorturi făcute în locuri insalubre și dubioase, dar și numărului ridicat al actelor de suicid, în România anilor 70 au început să crească numărul orfanilor.

Revenind la oile nosastre, „Povestea slujitoarei” este o carte puternică, în care se accentuează o problemă globală. Modul în care au fost și încă sunt primite privite femeile în unele state. Ca simple mașini de procreare. Pur și simplu merită citită! Dacă vă plac mai mult serialele, cei de la Hulu au ecranizat cu succes, zic eu, în 2017, The Handmaid’s Tale. Serialul poate fi urmărit pe HBO GO.

Dialog la cheie Blog

2. Harry Potter, de J. K. Rowling

Harry Potter si piatra filosofala de J.K. Rowling
Puteți lua cartea de aici

Una dintre cele mai cumpărate cărți din 1997 și până în prezent este „Harry Potter și piatra filosofală”, din seria „Harry Potter” și marchează începutul unei călătorii fantastice în lumea vrăjitorilor. Scriitoarea, de origine britanică, Joanne Rowling, avea să devină 21 de ani mai târziu una dintre cele mai celebre femei de pe planetă, care, practic, a lansat un nou trend în literatura pentru copii și nu numai.

Nu cred că mai are nevoie de nicio prezentare această carte, tot ce pot să fac este să pun o întrebare. Câți dintre voi, cei care ați crescut cu această serie, nu ați așteptat în secret scrisoarea care să vă spună că ați fost aleși să mergeți la Hogwartz și că vă așteaptă o nouă aventură, printre poțiuni magice și prieteni de nădejde?

Până una alta, puteți merge la castelul Cozcha, din satul cu același nume, din Polonia, la „The college of wizadry”, inspirat 100% din seria „Herry Potter”.

Dialog la cheie Blog

3. Crima din Orient Express, de Agatha Christie

Crima din Orient Express de Agatha Christie
Puteți lua cartea de aici

Această listă nu avea nicio esență fără Agatha Christie și cel mai cunoscut roman al ei „Crima din Orient Experss”. Să mă scuzați dacă vi se pare că sunt clișeistică în prezentările mele, dar consider că aceste femei merită menționate pentru munca lor ori de câte ori este cazul. Și mai ales acum în perioada când sărbătorim femeia 🙂

Această carte am citit-o pe la sfârșitul clasei a VIII-a, când mai încercam să scap de lectura obligatorie pentru examenul de Capacitate. La început mi s-a părut că nu înțeleg nimic. Era primul meu roman de acest gen și îmi părea  încâlcit. Erau prea multe personaje și nu prea înțelegeam ce se petrece. În final am reușit să-mi păstrez răbdarea și să continui să o citesc, deoarece am vrut să renunț la ea, dar curiozitatea de a vedea ce se mai întâmplă m-a ținut lipită de ea. Până la urmă am finalizat-o și am fost tare bucuroasă că am avut ce-i povesti mamei, deoarece știam că și ea o citise.

Alte titluri foarte bune, scrise de aceeași autoare sunt: „Zece negri mititei”, „Oglinda spartă”, Elefanții nu uită niciodată” sau „Noapte nesfârșită”.

Dialog la cheie Blog

4. Cele trei fiice ale Evei, de Elif Shafak

Cele trei fice ale Evei, de Elif Shafak
Puteți lua cartea de aici

În acest roman, scriitoarea de proveniență turcă, Elif Shafak, surprinde starea de tensiune a lumii de după 11 septembrie. Prăbușirea Turnurilor Gemene aduce în prim plan terorismul, iar cei mai afectați sunt musulmanii. Shirin, Mona și Peri, studente la Oxford, venite din Turcia, încep să se confrunte cu o societate speriată care, datorită provenienței lor, le priveaște cu suspiciune. Pentru ele însă începe o luptă și fiecare, în felul ei, trebuie să facă față noului conflict apărut.

De aceeași autoare am citit „Cele patruzeci de legi ale iubirii” și știam că abordează teme spirituale. Dar spre surprinderea dar și bucuria mea, deoarece îmi place foarte mult stilul ei de a nara, a abordat această temă atât de ancorată în realitate. Încă nu am citit „Cele trei fiice ale Evei, dar cu siguranță a ajuns pe lista mea de lecturi.

Dialog la cheie Blog

5. Dansul privighetorii de primăvară, de Kung-sook Shin

Dansul privighetorii de primavară, de Kyung Sook Shin
Puteți lua cartea de aici

Din Turcia aterizăm direct în Coreea de Sud, în altă cultură, care ni se deschide prin frumosul roman „Dansul privighetorii de primăvară, scris de Kung-sook Shin. Ea a fost singura femeie căreia i s-a decernat Man Asian Literary Prize, și care a cunoscut un succes fulminant atât în Coreea, cât și în China.

În această carte, scriitoarea pornește de la un amănunt istoric real construind pe seama lui întreaga poveste a tinerei Yi Jin.

Yi Jin, orfană, ajunge printr-o întâmplare la Curtea regală și cucerește cu frumusețea și istețimea ei inima reginei, care îi va deveni protectoare.

O dansatoare de o eleganță desăvârșită, de o mare frumusețe și inteligență, educată în spiritul fidelității absolute, Yi Jin ajunge cea mai credincioasă slujitoare a suveranei.

În aceeași perioadă, Franța se dezvoltă plină Belle Époque. Iar Victor Collin de Plancy, primul său reprezentant diplomatic în regat coreean, devine fascinat de țara în care ajunge, dar mai ales de dansatoarea de la Curtea regală care vorbește franțuzește.

Împotriva tuturor tradițiilor, Victor obține permisiunea de a o lua pe Yi Jin în Franța, unde o introduce în societatea pariziană. Tânăra fată îi cunoaște astfel pe Guy de Maupassant, Félix Régamey și Émile Guimet cărora le câștigă admirația. Tragedia apare deoarece Yi Jin este pusă în situația de a alege între iubirea pentru un occidental și devotamentul față de regina care i-a devenit protectoare.

Titlul acestei cărți, cel mai probabil, a fost inspirat din dansul tradițional coreean cu același nume.

Dialog la cheie Blog

6. Drumul către libertate, de Yeomni Park

Drumul către libertate, de Yeomni Park
Puteți lua cartea de aici

Rămânem tot în Coreea, doar că de data asta mergem spre sud și aflăm de la Yeomni Park ce a însemnat pentru ea „Drumul spre libertate”. Am ales această carte deoarece este scrisă practic de o fată care acum este femeie. Din păcate, deoarece nu s-a născut în locul potrivit, a fost supusă unor lucruri aproape ireale.

„Coreea de Nord este o țară inimaginabilă. Acolo este difuzat doar un singur post de televiziune și nu există internet. Nu suntem liberi să cântăm, să vorbim, sau să gândim ceea ce dorim. (…) Cât am trăit în Coreea de Nord nu am văzut vreun gest de afecțiune și iubire între un bărbat și o femeie. Acolo nu există cărți sau cântece despre povești de dragoste.  Nu există Romeo și Julieta”. Toate poveștile sunt propagandiste și se referă la dictatura regilor. (…) La vârsta de 9 ani am văzut un prieten de-al mamei mele executat pentru că s-a uitat la un film Hollywoodian. Execuția se poate extinde la trei generații în familie, dacă se consideră necesar. Când aveam 4 ani, mama mea mi-a spus nici măcar să nu șoptesc ceva ce ar putea să fie împotriva dictatorului. Atunci am început să cred că el putea să-mi citească gândurile” 

Yeomni este o fată mică de statură și slabă, dar foarte puternică. A reușit, cu ajutorul mamei ei, să fungă din Coreea de Nord și să ajungă să spună întregii lumi povestea ei. Nu vă așteptați să citiți această carte într-o stare de spirit confortabilă, deoarece nu va fi așa. Cartea scoate la lumină multe atrocități care se petrec în cel mai izolat stat de pe planetă. Acum ea a devenit o activistă declarată pentru drepturile omului.

„Una dintre cele mai cumplite povești pe care le-am citit vreodată. O carte ce te face să fii recunoscător pentru libertatea pe care nu ai obținut-o niciodată prin luptă.” (The Bookseller)

Dialog la cheie Blog

7. Splendoare, de Margeret Mazzantini

Puteți lua cartea de aici

Mi-a plăcut dintotdeauna cultura italienească. Recunosc, cel mai mult, mâncarea 🙂 dar și scriitori. Pentru acest articol am ales-o pe Margaret Mazzantini, cu a sa carte „Splendoare”. Am aflat de am în momentul când a fost lansată și pentru că numai aveam răbdare să ajung într-o librărie mi-am luat-o de pe Google Store. Am citit-o de pe telefon. Și recunosc, am ratat câteva stații de metrou pentru că eram prea cufundată în lectură.

În ea este vorba despre iubire. O iubire simplă și profundă care a rezistat tipului și controverselor sociale. De ce? Pentru că este vorba despre iubirea între doi bărbați.  Iar faptul că a fost scrisă de o femeie mi se pare și mai fascinat.

Îți trebuie curaj să mergi înainte într-o societate care nu acceptă așa o iubire. Să încerci să-ți refaci viața ca un „om normal” cu familie normală (soție, copii și chiar un cățel) ca să poți rezita. Să poți rezista doar ca sa poți continua și să-ți întâlnești iubirea. Pe ascuns, în hoteluri obscure sau chiar în peșteri pe o plajă pustie.

Rectific, cartea este despre iubire, curaj și puterea de a continua, adaptare, uneori înstrăinare. O recomad din inimă. Pentru mine a fost un fel de revelație asupra ceea ce poate însemna dragostea. Câți dintre noi luptă cu sistemul pentru ea? Câți dintre noi au iubit sincer, fără să ceară înapoi nimic, poate doar o privire, o mângâiere?

„Un tribut adus iubirii eliberate de orice constringere, care gaseste curajul de a transforma rusinea in frumusete.” (Il Centro)

Dialog la cheie Blog

8. Mărturie din iad, de Imaculee Ilibagiza

Mărturie din iad, de Imaculee Ilibagiza
Puteți lua cartea de aici

O altă scriitoare care, din punctul meu de vedere, a reușit să aducă lumii o poveste pe cât se poate de reală, pe atât de dureroasă. Pentru că, hei, realitatea doare. Imaculee Ilibagia, de origine africană, a supraviețuit genocidului din Rwanda, din 1994. Eu la vârsta aia intram în clasa I-a și singura mea problemă era că ai mei nu-mi luaseră păpușa dorită.

Pe alt continent, pentru cei de vârsta mea, lucrurile stăteau diferit. Copii ca mine se luptau pentru viața lor, într-o țară măcinată de conflicte etnice.

Practic, masacrul a durat aproximativ 100 de zile. A începu pe 7 aprilie, continuând până pe la jumătatea lunii iulie. Genocidul a fost desăvârșit de către două miliții Hutu, Interahamwe și Impuzamugambi, în urma revoltei populației Hutu împotriva etniei Tutsi.

Oamenii erau pur și simplu prinși și tăiați cu machetele, oriunde erau găsiți. Autoarea a scăpat deoarece tatăl ei i-a spus să fugă la un prieten și să-l roage să o ascundă. Acesta era ministru, dar era și un Hutu. Un membru al tribului majoritar care omora Tutsi. Totodată era un prieten de familie și mai mult, era ministru. Acesta a reușit să o ascundă pe fată într-o baie foarte mică, alături de alte 6 femei. Au stat acolo timp de 96 de zile. Uneori, cât nu mai puteau sta acolo, ieșeau într-o cameră mai mare, dar mereu stăteau în genunchi și nu vorbeau, deoarece criminalii priveau mereu pe geamuri.

Premisele acestui genocid sunt că Tutsi aveau un statut social mai bun decât Hutu. Case mai frumoase, job-uri mai bine plătite. Cercetările au scos la iveală că cei care au condus acest genocid fie au promis ferme de banane celor care se alătură, fie i-au amenințat cu moartea pe cei care nu.

În prezent este pace, dar niciuna dintre cele două tabere nu a uitat ce s-a întâmplat în 1994.

Dialog la cheie Blog

9. Viitorul începe luni, de Ioana Pârvulescu

Viitorul începe luni, de Ioana Pârvulescu
Puteți lua cartea de aici

Mereu las ce-i mai bun la urmă. Exact așa fac și cu o felie de pizza. Mănânc partea mai bună la final. Fac parte din categoria oamenilor care lasă ce-i mai bun la urmă, pentru că finalul este cel mai memorabil moment.

Am auzit foarte multe multe deapre această carte, prin urmare este pe lista mea de lecturi. Din păcate nu am apucat să încep a o citi, da v-o las aici. Cine știe poate descoperiți o nouă autoare.

Ioana Pârvulescu este o scriitoare de origine română, iar volumul este continuarea romanului „Viața începe vineri”. Indicat ar fi să începeți cu acela deoarece totul decurge cursiv, pe ceea ce scriitoare a construit în primul roman.

Aventură, umor şi poezia clipei trecătoare în Bucureştiul anului 1898

Toată lumea pare vinovată şi toţi au ceva de ascuns. Iar dragostea, oarbă şi imprudentă, nu ajută prea mult la limpezirea lucrurilor. Conu Costache, un poliţist elegant, pasionat de ceea ce face, trebuie să dea rapid de urma adevăraţilor răufăcători. Marile ziare rivale, Universul şi Adevĕrul, sunt implicate, fiecare în alt fel, în ceea ce se pune la cale.
Personajele principale din Viaţa începe vineri sunt prinse în noi întâmplări: escrocherii, politică, dezordine şi poveşti de dragoste care nu exclud escrocheria, politica şi dezordinea. Le leagă un singur lucru: obsesia pentru viitor. Fiindcă, dacă aşezi în altă ordine cifrele secolului XIX, dai, cu totul pe neaşteptate, de secolul XXI.
Într-o singură săptămână, începând de luni, 23 februarie, şi până duminică, 1 martie, Capitala e zguduită de o mulţime de evenimente. Şi totul porneşte de la o conferinţă ştiinţifică ţinută la Ateneu de un doctor tânăr şi ambiţios.

Vă mulțumesc pentru ați ajuns la aceste rânduri. Fie sunteți eroi, fie chiar vă face plăcere să citiți și să urmăriți până la final un articol. Oricum ați fi, eu vă apreciez și vă mulțumesc din suflet pentru că ați lecturat acest articol. Credeți-mă, voiam să scriu și mai mult, pentru că sunt atâtea lucruri interesante de de spus despre fiecare carte sau autor în parte, încât îmi este greu să mă opresc.

Gânduri bune și sper că ați mai pus o carte, hai două 🙂 , pe lista de lectură!

Bună :) Îți mulțumesc că ai citit acest articol și sper că ți-a plăcut. Indiferent dacă da sau nu, mi-ar plăcea să știu ce părere ai despre el. Îți voi răspunde cât de repede. O zi, seară sau noapte plăcută îți doresc!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: