În aval

În aval

il_570xN.665348138_dsym

Și și-a creat singur un drum
Fără să-l fi învățat cineva ceva.
Nici dascăl, nici preot, nici Creator
Doar plecând și continuându-și calea.

Și nu s-a mai plâns de piedici,
Lacrimile îi sunt trupul.
Și nu și-a mai spălat păcate
În aval, nu este timp de regrete.

Și nu a mai spui nimănui
Nici cerului, nici munților
De dorurile ‘naltului
Ce trupu-i oglindește.

Și poartă albastrul în spinare
Și poartă Sori și Luni și Stele
El știe că până la el
Ajung lumini himere.

Și a trecut pe lângă noi
Și noi pe lângă el
O sete ne-am potolit
Din al său izvor finit.

Dar el mai știe încă ceva:
Curând se va cufunda
În liniștea Mării,
Traind (cât ține) clipa.

Bună :) Îți mulțumesc că ai citit acest articol și sper că ți-a plăcut. Indiferent dacă da sau nu, mi-ar plăcea să știu ce părere ai despre el. Îți voi răspunde cât de repede. O zi, seară sau noapte plăcută îți doresc!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: