Mai presus de Lege

Mai presus de Lege

Văd tineri, văd prieteni, mă uit la mine și la oamenii pe care îi iubesc. Pe toți ne urmărește confuzia, suntem îndrumați de portavoci, aproape devenite conștiințe. Pe ale noastre nu le mai putem auzi datorită internetului, rețelelor de socializare, a televiziunii și a normelor impuse de cei ce știu să strige mai tare și mai frumos.

Pentru a sta în liniște trebuie să depui mult mai mult efort decât atunci când te agiți inutil. Liniștea cere răbdare, observare și o bună canalizare a energiei spre claritate. Agitația cere doar energie. Deci: o mulțime care doar consumă. O mulțime  care trece printr-o transformare din starea sa, într-o altă stare, aleasă ca stare de referință. Problema nu e asta, deoarece avem nevoie să fim energici pentru a evolua, dar când starea de referință nu este aleasă deliberat, cu siguranță, nici finalul nu va fi cel dorit. Este mare nevoie de liniște.

Am tot urmărit evenimentele din zilele astea și, sincer, nu cred că lucrurile merg în direcția potrivită. Nu sunt o devoratoare de politică, deși în ultimul timp a fost un subiect destul de prezent, mă întreb, totuși, cum vor oamenii care s-au adunat în Piața Universități, sau în alte locuri din țară, să schimbe ceva dacă ei nici măcar nu știu motivul pentru care sunt acolo? Se plimbă dintr-o parte în alta, cer demisii, vor o schimbare, dar ei nu mai știu de ce acum sunt acum la Universitate și în câteva ore se găsesc în fața Parlamentului sau la Patriarhie. Obosiți, odată cu lăsarea nopții și a frigului, își mai amintesc de tragedia de la Colectiv și, mulțumiți că primarul sectorului 4 și premierul s-au retras din viața politică, fac și o rugăciune celor pierduți.

În regulă! S-au căutat vinovați! S-au găsit, s-au intuit, sau poate s-au manipulat decizii, și în final, s-au obținut și mult râvnitele demisii! Ce a mai rămas de făcut? Să se schimbe sistemul politic, am auzit! Ok ! De-acord și cu asta! Dar cum?

Cred că e momentul să intrăm în case, la căldură și să reflectăm la ce am putea cere noului nostru președinte, să fim obiectivi, și să vedem dacă știe să asculte vocea care l-a numit conducător. Este vremea să ne întrebăm dacă suntem cu adevărați capabili să purtăm acestă revoluție când tot mapamontul e agitat și în prag de război.

Suntem între ruși și americani în marginea Europei. Oare aceste ”răscoale” fac bine poziției noastre economico-politice, oare de unde a apărut cu adevărat confuzia și cine vrea să vadă o Românie destabilizată? Nu e de ajuns că muncim la noi în țară pentru germani, francezi și americani în multinaționale? Zece ingineri români sunt plătiți cât un inginer,  german, francez sau american. E convenabil? Pentru cine? Pentru oricine, numai pentru noi nu! De ce nu ne revoltăm să ridicăm propriile companii și să muncească român pentru român! De ce să nu refuzăm a mai importa legume și să ne fructificăm pământurile lăsate în paragină? Cât de mult mă mai bucur când găsesc în piață un strugure sau o roșie românească!

Și totuși, revenind la evenimentele din ultimile zile, îmi amintesc că s-a vrut un moment de reculegere, un moment al tăcerii, în urma celor întâmplate în clubul Colectiv, dar acesta s-a transformat într-o mică revoluție. Dacă ar fi fost o adunare pentru comemorarea celor pierduți, așa cum s-a dorit inițial, oamenii ar trebui să fie pe străzi cu o lumânare în mână, în LINIȘTE, rugându-se pentru sufletele celor care au plecat dintre noi. E greu să păstrezi liniștea.

Investim speranțe și idei curate în societate, în viitor, în liberate, democrație și lege. Dar care lege? scrie în Constituția României republicată 2003, în ART 16 că ”nimeni nu e mai presus de lege”. Poate fi acest principiu altceva mai mult decât o glumă proastă? Poate nu, și totuși?

Nu mai pot crede în ideea că eu și cei pe care îi iubesc suntem liberi.

Tot ce este mai omenesc de făcut e să încercăm să fim sănătoși și să să construim o lume mai frumoasă. Iar frumusețea nu însemnă Utopie.

Cu drag și gânduri  pașnice!

Bună :) Îți mulțumesc că ai citit acest articol și sper că ți-a plăcut. Indiferent dacă da sau nu, mi-ar plăcea să știu ce părere ai despre el. Îți voi răspunde cât de repede. O zi, seară sau noapte plăcută îți doresc!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: